Influencerii, persoanele cu vizibilitate în mediul online, cunoscute drept influenceri, exercită un impact semnificativ asupra opiniei publice, modelând percepții, generând tendințe și influențând deciziile de consum. Această influență implică însă și o responsabilitate legală (răspundere penală) atunci când promovarea produselor sau a comportamentelor depășește limitele legii, putând produce efecte negative asupra indivizilor și societății.
Cadrul legal privind răspunderea penală a influencerilor în România
Legea nr. 286/2009 – Codul penal constituie cadrul principal care stabilește pedepsele pentru faptele ilegale săvârșite cu vinovăție și definește diferitele modalități prin care o persoană poate răspunde penal pentru o infracțiune: ca autor, instigator sau complice. La acestea se adaugă și alte acte normative relevante, care reglementează aspecte specifice legate de promovare și de protecția consumatorilor.
Astfel, Legea audiovizualului nr. 504/2002 reglementează conținutul difuzat și protecția publicului; Legea nr. 148/2000 privind publicitatea stabilește reguli clare pentru activitățile promoționale; Legea nr. 158/2008 privind publicitatea înșelătoare și practicile comerciale incorecte sancționează publicitatea care poate induce în eroare consumatorii; iar Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri incriminează promovarea sau facilitarea consumului de substanțe interzise.
Toate aceste norme urmăresc protecția consumatorilor, menținerea ordinii publice și prevenirea comportamentelor care prezintă risc pentru sănătate și pentru societate.
Ce presupune promovarea ilegală din punct de vedere juridic
Din perspectivă juridică, promovarea ilegală în mediul digital presupune difuzarea de mesaje, reclame sau alte tipuri de conținut de către creatorii de conținut care încurajează sau facilitează consumul de droguri, alcool sau alte produse interzise, precum și promovarea unor comportamente contrare legii.
Aceasta include, pe lângă publicitatea înșelătoare, și promovarea încălcării regulilor de circulație, a actelor de violență, a hărțuirii (bullying) sau a altor conduite periculoase care pot pune în pericol integritatea fizică, psihică sau morală a persoanelor.
Orice formă de comunicare online care urmărește să determine utilizarea unor bunuri sau servicii ilicite ori să influențeze comportamente ilegale intră astfel în sfera răspunderii penale, expunând autorii la sancțiuni proporționale cu gravitatea și consecințele faptei, în conformitate cu cadrul legal aplicabil.
Promovarea ilegală în mediul online și răspunderea penală a creatorilor de conținut
1. Promovarea substanțelor interzise
Orice formă de propagare sau încurajare a consumului de droguri ori a altor substanțe periculoase constituie o conduită sancționată penal, în temeiul Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.
Norma juridică nu se limitează la simpla intervenție materială asupra distribuției substanțelor, ci se extinde asupra modului în care acestea sunt prezentate în spațiul public, inclusiv atunci când consumul este portretizat ca fiind social acceptabil, atrăgător sau „cool”.
Răspunderea penală vizează nu doar persoana care produce sau propagă conținutul, ci și pe cei care instigă sau sprijină fapta, în funcție de nivelul lor de implicare.
Astfel, analiza juridică integrează atât dimensiunea subiectivă a intenției, cât și efectele obiective ale acțiunilor asupra promovării și facilitării accesului la substanțele interzise, reflectând complexitatea mecanismelor răspunderii penale și relevanța participării indirecte.
2. Promovarea comportamentelor periculoase și antisociale
Difuzarea sau transmiterea de mesaje care încurajează violența, conducerea imprudentă, consumul de alcool sau droguri la volan ori alte conduite cu risc major pentru siguranța publică constituie fapte supuse sancțiunii penale.
Răspunderea penală nu se limitează la autorul direct al acestor comportamente, ci se extinde și asupra celor care instigă, facilitează sau sprijină comiterea lor, în funcție de rolul și gradul de implicare al fiecăruia.
În acest context, analiza juridică penală presupune evaluarea atât a intenției subiective a făptuitorului, cât și a efectelor obiective ale acțiunilor asupra protecției ordinii și siguranței publice.
3. Publicitatea înșelătoare și practicile comerciale incorecte
Conform dispozițiilor Legii nr. 158/2008, publicitatea care transmite informații false, nefondate sau exagerate are potențialul de a induce consumatorul în eroare și poate, în cazuri de gravitate deosebită, să constituie faptă penală. Exemple relevante includ promovarea unor produse sau suplimente prezentate ca având efecte miraculoase sau terapeutice neconfirmate.
În astfel de situații, răspunderea juridică se poate extinde, pe lângă sancțiunile civile sau administrative, și la răspunderea penală, inclusiv pentru infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 244 din Codul penal, atunci când caracterul fraudulos al informațiilor și intenția de a induce în eroare consumatorul sunt dovedite.
Vă recomandăm si articolul: Înșelăciunea și frauda informatică online – Decizia 37/2021 ÎCCJ,
Modalitățile prin care influencerii pot efectua promovare ilegală
În mediul digital, creatorii de conținut pot fi implicați în promovarea ilegală prin diverse forme, în funcție de rolul lor în desfășurarea acțiunii. Răspunderea penală nu se limitează la autorul direct al mesajului ilegal, ci se poate extinde la orice persoană care contribuie la realizarea acestuia.
Persoana care creează și difuzează conținut ce încurajează sau facilitează consumul de droguri, alcool, încălcarea regulilor de circulație sau alte conduite ilicite răspunde în calitate de autor. În situațiile în care mai mulți creatori de conținut cooperează, aportul substanțial al fiecăruia în planificarea și executarea acțiunii atrage răspunderea ca și coautor.
De asemenea, cei care determină sau încurajează alte persoane să comită fapte ilegale, prin promovarea consumului de droguri, a conducerii periculoase sau a actelor de violență, pot răspunde pentru instigare. Sprijinirea sau facilitarea săvârșirii unei infracțiuni de către altcineva, fără a fi autor direct, cum ar fi oferirea de link-uri sau informații care facilitează achiziția de droguri, atrage răspunderea pentru complicitate.
Participarea improprie se referă la implicarea indirectă, prin sprijin, consiliere sau alte forme de contribuție care facilitează comiterea faptei, fără ca persoana să fie autor sau instigator. În consecință, răspunderea penală a influencerilor cuprinde toate formele de implicare care facilitează, încurajează sau determină comportamente ilegale în mediul digital, evidențiind necesitatea unei evaluări complexe a rolului fiecăruia în producerea și diseminarea conținutului ilicit.
Răspunderea penală a creatorilor de conținut
Creatorii de conținut pot fi pasibili de răspundere penală în funcție de gradul lor de implicare în producerea și diseminarea materialului ilicit. Aceasta poate viza persoana care creează și răspândește efectiv conținutul ilegal, pe cea care determină alte persoane să comită fapte contrare legii sau pe cea care sprijină ori facilitează realizarea acestor fapte de către terți.
În evaluarea răspunderii, un rol esențial îl joacă intenția, respectiv conștientizarea caracterului ilicit al acțiunilor. Atunci când autorul nu realizează natura ilegală a conținutului, legea poate tempera răspunderea sa sau, în anumite cazuri, o poate exclude, în funcție de circumstanțele concrete și de nivelul vinovăției.
Drepturile persoanelor prejudiciate
Persoanele prejudiciate de practicile de promovare ilegală, inclusiv consumatorii, beneficiază de o serie de drepturi menite să le asigure protecția și compensarea daunelor suferite. Autoritățile competente au responsabilitatea de a interveni pentru apărarea intereselor acestora, restabilirea legalității și prevenirea repetării încălcărilor.
În paralel, victimele pot recurge la instanțele de judecată pentru a-și valorifica drepturile și a solicita repararea prejudiciilor cauzate. Educația juridică joacă, de asemenea, un rol esențial, deoarece cunoașterea drepturilor consumatorilor și a modalităților de sesizare a abaterilor contribuie nu doar la protecția individuală, ci și la consolidarea unui cadru general de responsabilitate și respectarea normelor în societate.
Vă recomandăm și articolul: Drepturile victimelor în dreptul penal – perspective juridice și sociale internaționale, disponibil la: https://amc-lawyer.ro/drepturile-victimelor-in-dreptul-penal-perspective/
Jurisprudență și decizii administrative relevante
Deși în România numărul cauzelor penale directe implicând influenceri rămâne relativ redus, s-a consemnat o activitate semnificativă la nivel administrativ, reflectată prin numeroase sancțiuni și măsuri de control.
Astfel, în 2023, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a inițiat verificări ale conturilor de Instagram ale influencerilor români, trimițând scrisori de informare către zece dintre aceștia, care aveau comunități numeroase de urmăritori, cu scopul de a asigura identificarea clară a conținutului comercial ca publicitate. În cadrul acestei acțiuni, ANPC a constatat că 14 influenceri difuzau postări de natură publicitară fără a marca corespunzător caracterul comercial al acestora.
În paralel, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a aplicat, în cursul aceluiași an, 295 de sancțiuni, dintre care 81 au constat în amenzi totale de aproximativ 1,46 milioane de lei, iar 34 au fost decizii de intrare în legalitate pentru conținutul publicitar difuzat. Totodată, în aprilie 2025, CNA a dispus eliminarea a 12 conținuturi online de pe platforme precum TikTok, Facebook, Instagram și X, care promovau dezinformarea sau apologia regimurilor totalitare, în conformitate cu prevederile Regulamentului UE 2022/2065 privind serviciile digitale (DSA).
Aceste exemple evidențiază atât rolul autorităților administrative în monitorizarea și reglementarea activității influencerilor, cât și importanța unui cadru normativ coerent pentru prevenirea promovării conținutului ilegal sau înșelător în mediul digital.
Aspecte juridice și sociale ale influenței digitale
Activitatea persoanelor cu influență digitală ridică o serie de dificultăți de natură juridică și socială. În primul rând, statutul juridic al acestora rămâne neclar, neexistând un cadru legislativ dedicat și uniform care să reglementeze specific activitatea de influencer. Totodată, există dificultăți în delimitarea dintre exprimarea opiniei personale și promovarea de conținut comercial sau publicitar, ceea ce complică identificarea momentului în care o postare poate fi considerată activitate promoțională cu implicații legale.
Aplicabilitatea normelor juridice în spațiul digital global reprezintă o altă provocare, platformele internaționale și conținutul transfrontalier generând dificultăți semnificative în aplicarea măsurilor naționale. La acestea se adaugă nivelul redus de conștientizare al multor creatori de conținut cu privire la riscurile legale asociate mesajelor lor, ceea ce poate conduce la încălcări neintenționate ale legii.
În final, se conturează necesitatea unor mecanisme eficiente care să permită persoanelor prejudiciate să își exercite drepturile și să beneficieze de protecție efectivă.
Asigurarea responsabilității în mediul digital: perspective juridice și practice
Responsabilitatea în mediul digital se construiește prin implicarea coordonată a tuturor actorilor implicați: creatorii de conținut, platformele digitale, autoritățile și publicul larg. Creatorii trebuie să fie permanent informați asupra cadrului legislativ aplicabil, să verifice corectitudinea informațiilor, să clarifice statutul comercial al materialelor și să fie conștienți de impactul social al mesajelor lor.
Platformele digitale au responsabilitatea de a implementa politici stricte împotriva conținutului ilegal, de a asigura transparență în comunicarea cu utilizatorii, de a colabora cu autoritățile pentru eliminarea rapidă a materialelor nelegale și de a promova inițiative educaționale dedicate creatorilor și publicului.
Autoritățile și factorii de decizie contribuie prin clarificarea și actualizarea legislației, instituirea unor mecanisme eficiente de supraveghere și sancționare, derularea de campanii de informare și educație, precum și facilitarea accesului la justiție pentru persoanele prejudiciate.
În final, publicul larg joacă un rol activ prin dezvoltarea unui spirit critic față de conținutul online, utilizarea mecanismelor de raportare a materialelor ilegale, informarea constantă asupra drepturilor consumatorilor și promovarea unei culturi digitale responsabile, fundamentată pe respectarea normelor juridice și principiilor etice.
Vă recomandăm și articolul: Infracțiunile informatice – Necunoașterea legii nu înlătură răspunderea!
CUVINTE CHEIE: răspundere penală, influenceri, promovarea produselor
Bibliografie / Surse legislative și instituționale
- Legea nr. 286/2009 – Codul penal.
- Legea nr. 504/2002 – Legea audiovizualului
- Legea nr. 148/2000 privind publicitatea
- Legea nr. 158/2008 privind publicitatea înșelătoare și practicile comerciale incorecte
- Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri
- Regulamentul (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului privind serviciile digitale (Digital Services Act – DSA)
- Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). Rapoarte anuale 2020–2024
- Consiliul Național al Audiovizualului (CNA). Decizii și sancțiuni 2020–2025. Disponibile la:
